Risipire
Sângele-mi disparat, îmbătrânit,
ca o garoafă strivită, pe ape,
urcă în tine, împleticit,
fără sunet, aproape...
Sângele tău mi-l cheamă, magnet lichid,
îl suie lângă tâmplele tale, învins.
În cântecul tău m-am înzăpezit,
spre tine-l chemi pe-un altul, din sângele meu stins.
Gheorghe Zarafu
5 mai · n. 1933Autoepitaf
Azi, obosit de-al poantei har
Căzui - spre hazul tuturor -
Drept lângă piatra de hotar
Dintre Trecut și Viitor!
Echilibrul
Curge lumina peste timp și cântare
Păsări-mușuroi, anotimp de uitare
icoane căzute peste zi, de departe
ceasuri sfărâmate în miezuri de noapte...
Curge un râu de gânduri sihastru
prin sânge se-aude un strigăt albastru.
În cântece timpul a ajuns la amiază,
frica din mine mereu e tot trează.
Un trandafir învață matematica
Un trandafir invata matematica
in zona-n care codrul isi explica umbrele
iar noi privim spectacolul uimiti.
Un trandafir se-aduna si se scade
doar cu sine insusi
necunoscindu-ne.
Peste răbdări
Atunci când ai promis că vii
Mi-am pus cămașa de nylon
Aceea cu pasmanterii,
Și-n suflet încă un zorzon.
Porumbul
Ca dintr-un peisaj de cratere, lunar,
Azi-noapte țara ne-a făcut un dar;
În fraged strai, din brazde reci ca plumbul
Azi-noapte-n cui uri s-a trezit porumbul.
Combustiune vie, vegetală,
Îmi pâlpâie în câmp ca o răscoală;
Aducere aminte-n noapte