O strofă · Contemporani · Haios
raspuns lui Dumitru Cioaca Genuneanu
\"Scaunul\" cel in discutie Va-ntreb totusi amical: Il luam ca \"executie\" Sau in sensul medical?
Onomastică
Sfântul Dumitru
Urări de Sfântul Dumitru pentru Dumitru și Mitică. Poezii și mesaje de onomastică de 26 octombrie, de Sânmedru, cu gânduri de sănătate.
- Poezii
- 20
- Urări
- 8
- Clasici
- 0
Poezia aleasă
Sânt\' Dumitru de seară
… șșș, șșș, șșșș trăgeam brișca mea … șâș-sâșșș …gresia șșâșș și ea a să fie beliș mare bâlci pentru boieri
de Adrian FiricaPoezia întreagă pe poezie.ro →
Lungime
Autori
Ton
19 rezultate
Poezii
O strofă · Contemporani · Solemn
lui dumitru cioaca-genuneanu - despre autorul Ics
Pentru omor nu a primit chitanță, Nici nu a fost citat la procuror; \"A fost ucisă-n taină o speranță\" Și, deocamdată, nici un autor.
O strofă · Contemporani · Haios
Catren optimist adresat lui Dumitru Cioacă-Genuneanu
Las-o, domnule, afară, Nu mai fi așa fricos! N-avea teamă de-aviară, Draga ta vrea un cocoș.
O strofă · Contemporani · Haios
Lui Dumitru Cioacă-Genuneanu
Epigramiști sînt cu toptanu\', Ce-ți vînd adesea seci catrene, Doar unu, soro, este Genuneanu, Dar nu mai scrie, că-i e lene.
O strofă · Contemporani · Haios
Lui Dumitru Cioacă-Genuneanu : La mulți și buni ani!
De ziua Mucenicului Mitică, Ani mulți și numai sănătate! Și-i spunem că, la o adică, Adăugăm și slovele mîncate.
O strofă · Contemporani · Cald
Dumitru Cioaca crescător de stele
Genuneanu-i un băiat isteț Și are grijă de natură Va crește stelele-n coteț, Calea Lactee la el în șură.
O strofă · Contemporani · Haios
și Sfântul Dumitru e foarte supărat pe chestia asta...
ce-i ce-mi poartă numele de râs nu-l fac că-s puțini dar sunt atâți-a cretini care-mi fac pronumele!
O strofă · Contemporani · Haios
Dumitru Dragomir în avion cu naționala de fotbal
Mitică ăsta-i mare șmecher, Se pare c-ar fi enervat, În avion, când juca poker, Chiar și pilotul automat.
O strofă · Contemporani · Haios
Scriitorului basarabean Dumitru Soltan
Citindu-i cartea inspirată, Mai am de comentat atâta: Umorului, pe drept, i-e tată Că prea l-a altoit cu bâta!
O strofă · Contemporani · Solemn
...poetului Dumitru Pricop
Desmint copacii din sânii tăi de piatră și mersul gustând merii ciopliți în unda mâinii, mă frâng la asfințitul sub gura ta ambroză, umerii mei cuminți de păsări și tulburați de zeii. Prin pașii tăi văzduhul se latră spre păcate rotind în pântec salbe de turle și flămând prin sete...cu-atât mai fraged vinul trupului-trup stors și despletit prin cete-frenetic prăbușit adorm îmbrățișat de erezii și frâng într-asfințit și taine corăbii de versete. Mă zbat în plâng și sângerez în îngeri și mă zdrobesc de saltul ierbii, îmi desfrunzesc odaia de psalmii abisalii și te dezgrop de pulpe, te sălbăticesc de coapse mai amplu decât ulmii de germinez din lupii. Nebun de crengi am spânzurat în scoici fiori de fruct, arcașii tainei, divina spaimă de-a mă-nfrupta din deslușita cină, din morile de vânt din sate-am smuls biserici, am biciuit cenușa semințelor de sâmburi, am înnecat în clopote chemările...din zările, bacarde și muscali, lăstari și vulturi, așa amurg de erezie în trupul tău hrănit de fluier-în vena strai amfibiu devorată-slujește Prometeu pe regele respirării gândului la tine fără trib...și stors cu frenezie. În lut s-or coace merii,s-or desluși tâlharii legați cu straiu-ți de pe buze, s-or dezgoli prin mănăstiri de piatră munții cioplindu-l pe Manole și s-or sfinți în stigăt cocorii peste norii cu gustul tău de spadă desmint de liră dezbrăcată că-n rAna călugărul desculț de mistic și de ritual se mepris într-un Dumnezeu cu sânii tăi de piatră.
O strofă · Contemporani · Haios
Remember-Ridendo cu fermecătorul actor Dumitru Rucăreanu
Quatro catrene Din primul an zbura pe creste înspumate Deși-n stomac era foarte nasol, Îl adulau codanele nevinovate Dar el le adula numai...în pieptul gol! În anul doi îl adula una Persida,
O strofă · Contemporani · Cald
In memoria tatălui meu Filip Dumitru 20.07.1945
Jenă financiară epigramatică Avea bătrânu\', lumea-l știe Talent înalt și fantezie, Avea carismă, umor, har, N-avea un pic de șmecherie Doar, goluri mari în buzunar.
O strofă · Contemporani
Zi frumoasa de pomeneala , de sfantu Dumitru
Ia uite bă , a cumparat taicu la blăni . . . ce dracu , o fi vrut sa facă cu ele ? si tu Lache potaie batrană, nu te mai vezi deloc prin cusca javra ce te mai ocăra baba, stii cand făceai gropi că nu mai stiai un să te bagi de cald. Hm . . .ce ti-e cu viata asta infasurata pe mosorel mă Lache Nici nu s-ar zice c-ati fost si voi vreodata
O strofă · Contemporani · Cald
Viața mea zbuciumată și adevărată, de Dumitru Caragiu (1904-1983) (VI)
Altă dată, tot acolo, pe la ora trei noaptea vine o ceată de lupi drept în oi, dar câinele, fără frică, sare drept pe ceata de lupi. Atunci l-au apucat mai mulți lupi și îl duceau în gură spre deal. Eu imediat am luat un tăciune de la foc și când am tras spre lupi, s-a făcut o flacără mare. Lupii, când au văzut flacăra, i-au dat drumul câinelui. Dacă pierdeam câinele, ne ardea focul! Vine câinele, săracul, mușcat de urechi, de buze, dar s-a vindecat și tot fără frică a rămas, ba și cu mai mult curaj se repezea la lupi acest câine. Pe cât era de mare, pe atât era și de ușor. Niște ciobani mi-au oferit cincizeci de oi ca să le dăm câinele, să alegem din toate oile pe cele care ne plac. Dar cum să dai un câine așa de bun, că într-o lună puteau să ne mănânce lupii o sută de oi. Ziua îl țineam legat, căci era rău. Dacă venea cineva fără să strige de departe, îl sfâșia câinele. Într-o seară vin doi hoți să fure oi, noaptea pe la ora trei-patru. Unul dintre hoți venea pe o parte să facă zgomot, ca să meargă câinele spre el, iar cel de-al doilea să fure. Dar hoții nu au știut ce fel de câine avem și atunci câinele s-a repezit la cel care venea să fure, nu la cel care făcea zgomot. Câinele a sărit drept pe gâtul lui și l-a pus jos, dar hoțul a apucat și s-a acoperit cu haina. Eu când am auzit că câinele a mârâit tare: „M,m,m!” și a tăcut, mi-am dat seama că se întâmplă ceva. Când m-am dus, mare mi-a fost mirarea când văd cum câinele stă cu picioarele peste ceva negru. Mă dau mai aproape și ce văd? Un om acoperit la cap cu paltonul. Am dat câinele la o parte și haina de pe om. L-am cunoscut imediat de unde este și i-am spus: „Bine, măi, nebunule, ce vrei să-ți fac acuma? Cheamă-l și pe celălalt!” „Nu, că eu sunt singur.” „Lasă minciuna, te rog, că te leg și te țin legat până mâine.” Atunci l-a chemat de a venit și celălalt, dar i-am speriat puțin că îi duc la poliție. La urmă i-am iertat, că s-au rugat așa de mult! Tot cu câinele acesta eram odată la munte. Turma mea de oi păștea pe un deal, când vine altă turmă din partea dreaptă. Eu atuncea eram tânăr, aveam numai șaptisprezece ani. Celălalt cu turma lui avea patruzeci de ani. Putea să mă bată. Intră dar în oile mele și le gonește. Eu îi spun: „Lasă oile în pace, vezi de oile tale”, dar el și mai tare le gonea. În momentul acela aveam la mine o armă cu cartuș. Am tras un glonț și l-am lovit în pulpă. Glonțul i-a trecut numai prin carne, nu i-a atins osul. Eu n-am știut că l-am lovit. El vine atunci încet spre mine, prefăcându-se că nu l-am lovit ca să pună mâna pe mine și mă ia cu zăhărelul: „Mă, Mitică, noi suntem neamuri, nu trebuie să ne certăm!” Eu m-am lăsat convins și cum am dat mâna cu el, a și pus mâna pe mine. Ne-am luat atunci la luptă pe viață și pe moarte, dar câinele, când a văzut că străinul a pus mâna pe mine, se repede și-l apucă de picior și trage de el. I-a făcut pulpele numai găuri. Acuma nu puteam să-l scot din gura câinelui. Cu greu am reușit să desfac gura câinelui din pulpa omului, dar i-am mai dat și eu multe pe spinare. Celălalt s-a dus apoi și mi-a făcut reclamație.la postul de jandarmi că am tras cu arma și l-am lovit. Era pe atunci interzis să porți armă. M-au chemat deci la post și am dat o declarație. Norocul meu a fost că în pulpa în care l-am lovit, l-a rupt și câinele, i-a mai făcut câteva găuri pe unde a trecut glonțul. Mă întreabă poliția: „Unde-i arma?” „Nu am nici o armă. Minte omul ăsta! Noi ne-am luat la bătaie, iar câinele, când a văzut că a pus mâna pe mine, s-a repezit asupra lui și l-a mușcat, i-a rupt pulpa. Cu greu l-am scos din gura câinelui.” Cum câinele îi făcuse mai multe găuri, poliția a zis până la urmă că e mușcat de câine, nu de glonț și așa am scăpat. Noroc cu câinele. Câinele ăsta, doar dacă vedea că pune cineva mâna pe mine, vreun străin, imediat se repezea să-l muște. O dată, tot vara la munte, era cam ora nouă seara, oile încă pășteau, când sare un lup în ele și împrăștie o oaie la vale. Dar câinele, după lup! Căci oaia, când o împrăștie lupul, merge numai la vale cu cea mai mare viteză, iar lupul după ea până mai departe și acolo lupul este sigur de ea, o prinde imediat și o mănâncă. Când câinele s-a dus după lup, oaia mergea înainte, lupul după oaie, câinele după lup! Însă când a apucat lupul oaia și a trântit-o, câinele a sărit călare pe lup. Câinele s-a dus luptându-se cu lupul până la vreo doi kilometri depărtare. În timpul acesta, oaia a rămas trântită jos cu cracii în sus, că nu putea să se scoale. După aceea, câinele a venit înapoi drept la oaie. Eu n-am știut că lupul a împrăștiat oaia jos. Aștept să vină câinele, nimic! Îl strig pe nume: „Mucio! Mucio!” și nimic, câinele nicăieri! Atunci mi-am dat seama că lupul a luat vreo oaie și câinele a scos-o din gura lupului, iar acum stă și o păzește Căci știam năravul lui. De mai multe ori mi s-a întâmplat așa cu el. Atunci am mers cu oile la vale pe unde s-a dus lupul cu câinele. La vreo două sute de metri am găsit și câinele. Stătea jos, dar când m-am apropiat s-a sculat și a început să dea din coadă și să mă mângâie. L-am mângâiat și eu, iar după aceea m-am uitat după oaie. La vreo șase metri de câine într-un fel de groapă stătea oaia cu burta-n sus. Am răsturnat-o, s-a sculat. Nu avea nici o zgârietură de la lup. I-am dat drumul și s-a dus printre oi, dar oile nu o primeau. Fugeau de ea pentru că mirosea a lup. Nu o primeau deloc, săraca oaie! Se mira de ce fug oile de ea.
O strofă · Contemporani · Solemn
Sfântul Dumitru
A fost cândva un tânăr ce a fost crescut a deveni un bun creștin De voievodul cetății din Tesalonic, Ce-i povestea cu glas duios învățăturile celui Atotputernic, Și despre al lui destin. Odată ce tatăl său muri ,feciorul îl înlocui , Începând a propovădui despre Iisus Hristos Aducând supărări împăratului,
O strofă · Contemporani · Cald
Sfântul Dumitru
E Sfântul de Dumitru maica mea Întoarce-ți ochii iarăși către poartă Să-ncerci de nu cumva mă poți vedea Venind cu bucuria laolaltă Venind pe-un Pegas alb înaripat Cum mă știi tu plecat fălos prin țară Că-n ochii tăi nicicând eu n-am picat
O strofă · Contemporani · Cald
Moș Dumitru
în atelierul lui e cald iar în ochii mici doar lumina albăstruie a focului și bucuria visului împlinit din copilărie o scînteie ce mereu se regăsește în această privire două cute adînci în dreptul frunții semnul înțeleptei liniști și șapca trasă doar pe vîrful capului din mîinile noduroase și aspre
O strofă · Contemporani · Haios
Azi, de Sfântul Dumitru
Acum, c-am ajuns la pupitru, Rostesc pentru voi o tiradă: Să știți că mă cheamă Dumitru! - Mi-a zis că ar vrea să mă vadă -
O strofă · Contemporani · Solemn
În memoriam Dumitru Fărcaș
În memoriam Dumitru Fărcaș Cântă, cântă taragoate! Al Folclorului sfânt frate, Căci am palmele umflate de-atâta aplaudat, Când din suflet mi-ai cântat Cântece de dor și drag, Al românilor sfânt leac.
Urări gata de trimis
Pentru cei care își serbează numele
La mulți ani de Sfântul Dumitru! Sănătate, spor și un an liniștit.
La mulți ani de ziua numelui! Să-ți fie toamna bogată și anul bun.
La mulți ani, Dumitre! Să ne trăiești, sănătos și cu voie bună.
Sfântul Dumitru să-ți aducă un an cu belșug. La mulți ani de ziua numelui!
Scurte
La mulți ani de Sfântul Dumitru!
La mulți ani de ziua numelui!
Sănătate și La mulți ani!
Să ne trăiești!
Text redactat cu ajutorul AI și verificat de redacție.