Ovidia Babu-Buznea
n. 1932Totul
Totul e ca un ceas de apoi;
ne înecăm în lumină de lună.
Strada devine lichidă ca o mare cu pomi.
Minciunile caută o arcă
potrivită pentru dihănii mici…
De aceea
nu-mi șopti „totdeauna”
– deși acum navigăm pe trotuar șovăind
What Was Told, That
What was said to the rose that made it open was said
to me here in my chest.
What was told the cypress that made it strong
and straight, what was
whispered the jasmine so it is what it is, whatever made
sugarcane sweet, whatever
Iarnă în Transilvania
Ning sunete peste cuvinte
Ca într-un vers tradițional,
Dar cine-și mai aduce-aminte
Care e prețul unui cal?
În Transilvania e iarnă,
Căciula-parcă e o casă,
Și cine, oare, se întoarnă