28 august

Sehnsucht

Was zieht mir das Herz so? Was zieht mich hinaus? Und windet und schraubt mich Aus Zimmer und Haus? Wie dort sich die Wolken Um Felsen verziehn! Da möcht\' ich hinüber, Da möcht\' ich wohl hin!

Întomnare

Înstelarea-n lac răsfrântă, printre foi de nenufar, A făcut din lac poiană, din luceferi licurici, O poiană colbăită de ninsori de chihlimbar, Printre care stropi de aur joacă lucitori și mici. Pe când noaptea străvezie în tăcere se-nvestmântă, Broaștele opresc o clipă tânguirea lor deșartă; Iar pe apele vrăjite trece luna ca o sfântă,

O stare permanentă

marin mincu e în așteptare un ochi crispat demolează cu furie structura chimică a obiectelor repune elementele în libertate între goluri și plinuri așa numitele pliuri interstițiale mâna lui se strecoară vioaie

Cântec pe Dunăre

Nici un glas nu spintecă tăcerea grea. Înc-o noapte cade moale în cenușă. Luna pune peste ape catifea, Zorile-au rămas s-aștepte lângă ușă. Împrejur, vuind pe guri adânci de valuri, Dunărea-mpletește ramuri de păcat, Iar din oaza de lumină de pe maluri Stelele-și îmbracă părul ondulat.