14 aprilie

Suspiciunile unui băiețel cuminte

Zău, prea le știe Mpș Crăciun pe toate Și ți le-șiră grav, de cum apare, Pe degete, precis, dintr-o suflare, De nici nu știi de unde le mai scoate: Că nu prea-nveți, că n-asculți de mam\'mare, Că nu-i saluți pe cei mai în etate, Zău, prea le știe Moș Crăciun pe toate

Febra

El mă cerceta de la o vreme Noapte de noapte. Atingea ușor izvoarele sângelui meu, Mișca văzduhul Doar cu o ridicare a pleoapei. Eu îl priveam todeauna cu un nod de lacrimi în gât Și mă gândeam că trupul lui nu aparține nici pământului, Nici focului și doamne, nici apei.

O fată

Iubesc o fată gracă cu lăută, Nu-i nici un om s-o vază, M-așteaptă-n colț de stradă tăcută, Vânjoasă, zveltă, ca un efeb făcută, Mă ia de gât, mă-mbrățișează. Vrem parcuri pustii să ne-adăpostească, Lâng-un șipot clar,

Isprăvile lui Păcală

Asfințise mândrul soare. Popa se plimba-ncruntat Prin cerdac, prin bătătură, tot cu gândul la argat. \"Cum s-o scot cu el la capăt? Nu mai știu, s-a mântuit!\" Dar deodată-n loc s-oprește: \"A, ba ia stăi! Am găsit!\" Apoi intră-n casă grabnic: — Mamă-soacră, știi ce? du-te, Ia trei saci din cămăruie, umple-i cu cenușă, iute! Dar să nu te vaz-argatul! — Cu cenușă? soacra-ntreabă.