eu nicolae magnificul zidit în pielea goală pe statuie
poezia încă și încă o dată viață a morții
licuriciul strălucitor de pe vârful trompei lui dumnezeu
* * *
în picioare cu bocanci grei de cuvinte alerg până la epuizare pe câmpiile de rocă dură ale sentimentelor
de ce mi-a trebuit atât de mult timp pentru a afla că durerea rănile pierderile de sânge
nu sunt ale ființei și ale trupului ci ale cuvintelor ale silabelor și-ale literelor
* * *
cucuta nu-i primejdioasă pentru socrate dimpotrivă îi înmiește vigoarea și viața
îi maturizează eternitatea
* * *
nu pot iubi pe cine nu mă iubește iarbă grasă și uleioasă trupul meu ființa mea și limba mea în preajma celor care nu mă iubesc
* * *
dacă mi-aș descăpățâna sexul și l-aș arunca în cele patru puncte cardinale
dacă mi-aș smulge locașurile în care se plămădește sămânța viitorilor noștri copii
tot atât de mult mai m-ai iubi dona juana tot atât de mult m-ai adora
ai mai putea să dormi o singură clipă lângă mine cu seninătatea străveche din pântecul mamei tale
* * *
var și carbid poeme toride poeme fără cusur mă-nchipui în postumitatea mea ideală
eu nicolae magnificul zidit în pielea goală pe statuie
de un nou gheorghe anghel la întretăierea căii victoriei cu strada academiei
* * *
azi m-am întâlnit cu daimonul meu se masturbase în urmă cu numai câteva ceasuri
sperma i se uscase fosforescentă pe coapse
* * *
te iubesc dona juana pentru că ești lumânarea flacăra și ceara trupului meu
tu și sora ta ideală trăiți fericte-n crevasele capului meu gheață abur și fosfor ale creierului și-ale destinului meu
sora ta ideală sunt eu însumi donă juană imperială și absolută
* * *
beau foc ca și când aș bea must sunt beat criță de băutura numită foc
urinez foc peste coclaurii româniei postcomuniste
Poezie întreagă · Clasici
Nicolae Ilie
Nicolae Ilie hrana trupului tău
ți s-a copt în pântec ca într-un cuptor
vai cât de transformat e sub arsuri
plesnit în unele părți ca pământul după cutremure
pântecul tău cratere de vulcani
cu buricul rărit ca scrumul de țigară
și peste toate ca o fâșie de nori
bandajul alb făcut de leopold emanuel
doctorul tânăr cu pălărie și baston.
Tot alcoolul înghițit în neștire
peste felii de dovleac copt sau pastramă friptă
iată-l deavalma cu fecalele putrede
revărsându-se peste pernele mașinii țintind spitalul
peste hainele și mâinile mele pline cu milă, cu griji
pentru trupu-ți de flăcău voinic dintre munți
tăvălit în flăcări prin iarba crescută mai sus de sondă
care în noaptea fatală te privea trist ca o mamă.
Dacă ai ști nicolae ilie nopțile mele de pe urmă
toată teroarea olfactivă care îmi coace ochii, creierii
când fiecare aripă de vânt
îmi aduce din cine știe care bălți nepământene
mirosul de alcool și dovleac al fecalelor tale
care mă urmăresc pretutindeni ca stafii olfactive
pătrunzând în hrana mea de toate zilele
făcându-mi grețoasă pâinea râvnită de mulți
și fără putință ținerea mai departe în viață
a trupului meu mereu mai slăbit
din pricina hoitului tău.
Mă rog de tine în genunchi nicolae ilie
putrezească-ți trupul cât mai curând
împrăștie dincolo de mine mirosul lui care
mă mistuie la fel cum focul pe tine
și vrea să ne apropie aceiași în humă
fiorii morții îmi trec ca șerpii prin sânge
și carnea mea încă proaspătă
își caută alte gropi decât acelea de pământ
în care nicolae ilie odihnește ca un sfânt.
* UNU, an. II, nr. 14, iunie 1929
O strofă · Contemporani
Scrisoare către Moș Nicolae
E prima dată când îți scriu…
Am auzit că vei veni
Cu daruri multe la copii.
Ai mei dorm toți, că e târziu.
Scrisoarea nu e prea frumoasă.
Mă iartă! -ți scriu la lumânare
Și mâna-mi tremură cam tare,
O strofă · Contemporani
Senatorului Nicolae Votcaroiu
Ca dânsu-ar bea vârtos, rusește,
Sunt simple zvonuri, cum se știe;
Da-i drept că mai obișnuiește
Să-nfrunte viața cu...tărie!!!
O strofă · Contemporani
Mos Nicolae
Moș Nicolae, pe-an ce vine,
Se străduiește să ne-nvețe
C-atunci când daruri sunt puține
Ni se cam pun, în toate, bețe...
O strofă · Contemporani
Noaptea moșului Nicolae
Motto: am să visez că îți sărut tăcerea
poate fi așa cum stăm îmbrățișați sinonim liniștii care ne desenează pe inimă pe aceeași inimă fibre de frunză în bătaia vântului și știi noaptea asta poate că nu se va termina niciodată poate că sărutul pe care îl împărtășim ca o minune ne va transplanta cu tot cu rădăcini într-un mâine care va fi azi pentru încă de șapte ori câte șapte lumi și planete și universuri tăcute visate *****
e noapte! harul mirului de mult preț coboară peste mine ca o împărtășanie întru seninătate și iubire cântul stelelor mângâie sufletul inima ta culcuș gândurilor mele visuri neîmplinite în marea așteptare izbucnesc izvoare printre pietre sărut umbra lunii reflectată în căușul palmelor deslușesc chipul plin de himere fulgii de nea îți vor dezmierda obrazul mă vei naște ca nor în zori iar eu mă voi reîntoarce la tine spre seară și tu mă vei primi așa cum primește arșița bobul de rouă sau cum primesc potecile culorile însetate de cer
cuvinte cuvinte
fiecare cuvânt e o pagină o literă o înserare
tăcere
O strofă · Contemporani
Autoepigramă de Sfântul Nicolae
când i-am pretins un răspuns
Nicolae, Sfânt trăznit,
mi-a zis că-n pantofi n-a pus
fiindcă... rău i-au mirosit!
morala intaia:
mirosu-i problemă veche
când n-ai decât o pereche
O strofă · Contemporani
Mosului Nicolae.....
La multi ani tuturor celor care poarta numele de Nicolae si Nicoleta!
Mosule de ziua ta
Toti iti facem o urare!
(Gandindu-ne ca asa
Vei veni c-un dar mai mare).
O strofă · Contemporani
Moș Nicolae?
Moșul cel cu suflet mare
Pe la noi a dat ocol
Și ne-a luat la fiecare...
Toți papucii de pe hol.
O strofă · Contemporani
Nicolae, pană nu-ți schimbi atitudine n-o să te simți nici intovărășit nici imperechiat...
Pe site-ul \"poezie.ro\" mă simt singur\"
( Strigăt de disperare rostit in deșert de Sfantul C. Nicolae-păcătosul)
deși ești băiat frumos
te simți tare-nsingurat
fi\'dcă tu pe-al nostru site
zici dar nu ești păcătos
O strofă · Contemporani
Moș Nicolae la bloc
Moșul cel cu suflet mare
Pe la noi a dat ocol
Și ne-a luat la fiecare...
Toți papucii de pe hol.
O strofă · Contemporani
Moșul Nicolae pe Agonia.ro
Astăzi, granzii, boieriștii,
Vor privi cu multă pizmă;
Daru-i doar pentru-agoniștii
Care scriu precum o cizmă.
Poeți născuți pe 6 decembrie
Anise Koltz
n. 1928
QUELQUES POEMES DE \"LE MUR DU SON \"
Dépassant le mur du son
je me libère de toute mesure
la voix perd la parole
* * *
Aurora Cornu
n. 1931
Pontus Euxinus
1
Inima omului e o mare necunoscută încă,
Un vânturat și temut Pontus Euxinus,
Ieri pluteam pe un Da obișnuit, cunoscut,
Azi ne răsare în față o stâncă pe care scrie Nu.
Trec zilele ca de obicei cu gesturi știute
Și deodată nu mai poți zâmbi unui prieten.
Nicolae I. Herescu
n. 1906
Narcis
În trup de lapte și de flori
Veghiază inima ispită
Și gândul, plantă otrăvită,
Sub frunți cu îngerești candori.
Albastra brumă a iubirii,
Etern Narcis încrezător,
În ochi de râmă care dor
Rolf Bossert
n. 1952
Hallo
gerhardt hatte uns kaffee versprochen, er
hielt ihn auch. nachschlagwerke, wacklige
türmchen, mein schreibtisch ist meine burg.
aus dem rauch hörten wir creangăs geiß
mit den drei geißlein, bis aufs ende
ins deutsche gebracht, dann kam
melanie, fast hätte der wolf sie
gefressen, so ernst meint es gerhardt.