19 februarie

Trebuiau sa poarte un nume

Eminescu n-a existat. A existat numai o tara frumoasa La o margine de mare Unde valurile fac noduri albe. Ca o barba nepieptanata de crai. Si niste ape ca niste copaci curgatori În care luna îsi avea cuibar rotit.

Union libre

Ma femme à la chevelure de feu de bois Aux pensées d\'éclairs de chaleur À la taille de sablier Ma femme à la taille de loutre entre les dents du tigre Ma femme à la bouche de cocarde et de bouquet d\'étoiles de dernière grandeur Aux dents d\'empreintes de souris blanche sur la terre blanche À la langue d\'ambre et de verre frottés Ma femme à la langue d\'hostie poignardée

citat

\" Intrați așa cm vă puteți aștepta:este LINIȘTEA.Intrați,veniți,fără vreo invitație.Eu merg pe drumul meu,un drum foarte lung,ce îmi va fi curmat într-o zi,însă nu știu când;el se încrucișează,se întâlnește cu al Dumneavoastră,apoi împreună schimbăm o vorbă.Iar Dumneavoastră veți continua calea Dumneavoastră-eu pe a mea!... \"

VIII

E-naltă noaptea: în tăcerea-adâncă doarme-ngropată lumea și-mpreună cu ea furtuna-n pieptul meu se-alină. Zvâcnesc din pat și-n taină privesc cerul; văd, printre norii albi pe care vântul cu furie-i gonește și-i destramă, pe-a cerului câmpii fără hotare din loc în loc pustii sclipiri de stele.