Gellu Naum
n. 1915Către cititor
Către cititor „I-aș spune cititorului că, datorită pesemne structurii mele intime, cristalizarea lentă a prozei nu m-a atras niciodată prea mult. În plus, poezia (înțeleasă înainte de orice ca mod de viață) mi-a anihilat a priori avantajele oricărei premeditări. Și nu insist mai mult în privința aceasta, convins fiind că o încercare explicativă nu m-ar duce decât, cel mult, la găsirea unui punct de contact capabil doar să zgârie suprafața suprafeței înțelegerii. Aș dori să se creadă însă că nu mă refer numai la un biet aspect literar. Apoi, revenind la trista și ciudata noastră nevoie de a scrie, cum poți să știi, după primul cuvânt, care va fi al doilea? Cum poți să știi dacă, până la urmă, el va declanșa poemul sau, printr-o diluare, să zicem fecundă, va naște ceea ce vorbirea curentă numește un text în proză? Pentru mine, al doilea cuvânt a constituit totdeauna un mister și numai hazardul (cu toate implicațiile lui) a făcut să-mi exprim niște stări, inițial identice, prin mijloace nedorite dar care, uneori, mi s-au impus cu necesitate”... 30 decembrie 1969 Gellu Naum